Un vis frumos...

...se poate transforma repede intr-un cosmar! Cand crezi ca toate iti merg bine, sinu mai ai nicio grija majora, atunci viata iti da o alta lovitura, ca sa iti reaminteasca ca in viata niciodata nu esti linistit..Viata chiar e o continua lupta...Lasand putin amintirile trecutului, si revenind cu picioarele in prezent, ajung la ceea ce mi se intampla exact in acest moment...AM ajuns la paris pe 3 iunie 2012, pentru a mia oara cu speranta de a ne face un viitor aici. Sotul meu, fiica si cu mine, ne-am facut frumos bagajelul si am aj la Paris, unde mama mea locuieste de ma bine de 5 ani..Dupa o suta de mii de dosare trimise la facultati, eu am intrat direct in ultimul an la teatru, echivelandu-mi  studiile din Romania! Sotul meu, printr-un miracol, la 2 saptamani dupa ce am ajuns, a inceput sa lucreze intr-un maison de retraite, unde lucreaza si mama mea..toate bune si frumoase, numai ca, in Franta, ca roman, ai nevoie mii de acte si autorizatii, dar angajatorul nu a stiut acest amanunt, si i-a cerut decat pasaportul si un numar de securitate sociala...si am mers pe burta vreo luna si jumatate, pana au inceput sa insiste dupa acel numar de securitate..am trimis actele pentru securitatea sociala...de la securitate ne-a spus ca trebuie sa aiba autorizatie de munca...Ne-am dus la Directia muncii, de unde ne-a dat o gramada de acte de completat, de adus si asa mai departe, insa angajatorul trebuie sa plateasca si o taxa de 70 euro, o suma amarata de 70 euro...nu le-am mai dat si celelalte acte pe care trebuie sa le furnizeze pentru ca ii complicam si mai mult...Bineinteles ca nu au fost foarte incantati, iar sefa directa a mamei mele si a sotului meu, a spus a ea nu  are nici o putere, si ca datile trecute cand au mai avut de a face cu asa ceva, sediul nu a vrut sa plateasca...trageti singuri concluziile...